În data de 13 martie 2020, Jay Electronica a lansat mult așteptatul album de debut, A Written Testimony și aparent pentru unii este un flop. O fi pentru că aproape toate piesele sunt cu Jay Z, o fi pentru că nu are melodii de petrecere, o fi pentru că nu e trap, o fi pentru că e un album pentru o anumită categorie de oameni, de o anumită etnie și religie? Nu am aflat pentru că nu mi-a păsat, așa sunt ascultătorii rapului mai nou, nimic nu le place.
A fost nevoie de 40 de zile pentru a înregistra albumul, din 26 decembrie 2019 până în data de 6 februarie 2020 și de producțiile lui Swizz Beatz, Hit-Boym The Alchemist, No I.D., Khruangbin și însuși Jay Electronica care s-a ocupat de 6 piese din cele 10, iar majoritatea pieselor conțin voci fără credite, după noul sistem folosit de unii artiști independenți, chiar dacă în cazul de față albumul a fost lansat prin label-ul lui Jay Z, Roc Nation, cel din urma fiind chiar cel care nu este acreditat, din evidente motive, iar pe lânga Jay Z îi mai întâlnim (mai oficial însă) pe Travis Scott și The-Dream.

Trecem peste ce am zis mai sus pentru că gusturile nu se discuta, iar unii au gusturi de căcat și intrăm mai adânc în album chiar prin intro, "The Overwhelming Event" care conține 2 sample-uri: Theme de Gerbier de Eric Demarsan și controversatul Louis Farrakhan cu pasajul Who Are the Real Children of Israel?.  Controversat atât el cât și pasajul, Farrakhan analizând instaurarea lumii moderne și rădăcinile supremației albilor, el la rândul lui fiind acuzat pentru părerile lui (așa-zise) antisemite și de supremație neagră (black supremacist dacă dorești), iar încheierea intro-ului duce chiar acolo unde citează făptul că oamenii de culoare a Americii sunt adevărații copii al Israelului, ei fiind alegerea lui Dumnezeu referința fiind clară înspre ceea ce el considera adevărata religie (cea practicată și de Electronica), islamul. Și ca totul să se lege, Ghost of Soulja Slim face referințe la Sinagoga lui Satan despre care Electronica a mai cântat și în 2014 pe Better Tune with the Infinite (revelația 2:9 și 3:9 pentru mai multe detalii) și Kate Rotchschild, aceasta fiind la baza multor teorii antisemite, iar Paul Rosenberg l-a acuzat pe Electronica de antisemitism, probabil coincidența cu Farrakhan fiind intenționată pentru  atrage aceleași acuze. Electronica a spus că este deschis ca Paul să îl înfrunte în dezbarerea versurilor și a declarat că piesa este răzbunarea lui față de Rothschild. Pentru cine nu știa deja, Soulja Slim (James Adarryl Tapp, Jr.) a fost ucis în 2003, el fiind din New Orleans, cartierul Magnolia la fel ca Electronica. Tematică este cea întâlnită în ultima perioadă: brutalitatea poliției asupra negrilor, furtul albilor și asuprirea negrilor (fiind citat Jim Crow), civilizațiile antice ale negrilor și mai pe scurt, tot ce ține de istoria glorioasă a poporului African, subiect greu de digerat de noi albii, foarte plăcut pentru afroamericani (africanii nativi neavând astfel de „filme”) în special. Pe piesă găsim 3 sample-uri: Jennifer’s French Movie de John Williams, Black Soul Brothers de Miguel De Deus și Small Studio Audience of Children: Big Cheer, Cheering 01 de Sound Ideas. Foarte interesante de altfel și foarte ironice în contextul discuției alb/negru și al artei (muzicale de această dată). De ascultat sample-urile, geniale din punct de vedere muzical.

The Blinding continuă scenariul, referințele la Africa și islam (Kayfa hal-uk? Kayfa Hal-uk, habibi? – Ce faci? Ce faci, draga mea? Și „Once upon a time there was a likkle yout, the cub of lion, a stowed away captive, a long way home from Zion – rădăcinile raggae-ului, leui lui Iuda și Haile Selassie, din nou referiri la Israel).  Am avut o dezbatere pe tema termenului Babushka, folosit impropriu (în loc de matrioshka) atât pentru jocul de cuvinte cu Bush (atât numele propriu cât și traducerea, tufiș, fumez tufiș) și piesa cu numele Babushka lansat de Kate Bush în 1980. Referința la Mars (When I look inside the mirror all I see is Mars) se referă la fiica sa care se numește chiar așa, ea fiind fructul relației de 5 ani cu Erykah Badu. 5 sample-uri de această dată: Blinding Lights de The Weeknd, Blinding Lights de Alyssa Shouse, Blinding Light Show/Moonchild de Triumph, City of Blinding Lights de U2 și remixul Hot Chip 2006 la aceeași piesă de U2.

The Neverending Story, prezintă din nou originile: Mahalia (din nou, atât el cât și Mahalia Jackson sunt din New Orleans), Frankie Beverly (referință la Maze cu Frankie Beverly și piesa Golden Time of Day de pe albumul din 1978 cu același nume și zâmbetul său, dinții de aur fiind un o alt lucru tipic pentru New Orleans), din nou versuri despre Babylon (revelația 18:2) și tradițiile islamice (it’s the day of Qiyamah / ziua învierii în arabă sau cum o cunoaștem noi, ziua judecății), Freemason-ii (with the master’s grip to pull the sleeping giant out the ditch, referitor la strângerea de mână când un nou membru este inițiat) și la ceea ce se întâmplă în prezent (what a time we livin’ in, just like the scripture says, eartquakes, fire and plagues, the resurresction of the dea) referitor la schimbările climatice care au cauzat incendiile din Australia, Amazon etc, cutremure și Coronavirusul, care după spusele lui se regăsesc în Scripturi. Din nou o serie interesantă de sample-uri: The Neverending Story de Mega Agentes X, Neverending Story de Scooter, Neverending Story de The Love Crew, Biscay Bay (Ferry Tayle Neverending Story Remix) de ReOrder și Stine Grove, Neverending Story de Gerda Gabriel și Peter Ehrlicher și bineînțeles, în propriul stil Electronica, filmul The NeverEnding Story din 1984.

Shiny Suit Theory. Din nou, paralele biblice și cel mai important cu titlul, întoarcerea la vremurile în care religiile nu existau, mitologia Yakub și în esență “costumul de piele”, bineînțeles referințele la culoarea pielii și origini, dar care duce tot în present la vicii și necesități (Nigga, fuck the underground you need to win a Grammy) și luxul “necesar” pentru negrii din ziua de azi (It’s the return of the black kings, Luxurious homes, fur coats and fat chains), din nou, paralelă cu trecutul glorious al Africii și bineînțeles morala: “return of the black kings.” Găsim 2 sample-uri: Ain’t Got the Love (Of One Girl on My Mind) de The Ambassadors și Small Audience of Children: Big Cheer, Cheering 01 de Sound Ideas.

Universal Soldier. Din nou arabă și islam, din nou originile africane și sclavie, din nou revenirea la bogăție a negrilor, din nou Nation of Islam, din nou diaspora africană și tot ce ține de africanii islamiști în general. Puțin de vorbit despre text, dar foarte interesante sample-urile, toate din piese care se numesc Universal Soldier, de Bushido, Donovan, Buffy Saine-Marie, The Highwaymen (Folk Band) și First Aid Kit.

Flux Capacitor. Bănuiesc că ai înțeles deja unde bate dacă te gândești la filmul Înapoi în viitor. Deci da, din noi paralela prezent/trecut, din nou sclavie, din nou opulență. Sample-ul e din The Flux Capacitor de The Outside Agency.
Fruits of the Spirit.  Este singura piesă în care apare doar Electronica. Ca subiect, tot ce ai citit mai sus. Se amestecă printre versuri Tatăl nostru, în spaniolă. Din nou atacuri către Israel (Satan struck Palestine with yet another mortar), din nou sclavie (my train is on schedule, But I Had to take the Underground Railroad like Harriet / Harriet Tubman fiind o activistă politică născută în Maryland în sclavie. S-a folosit sample-ul Because I Love You de The Imaginations.

Ezekiel's Wheel. E clar din nume referința, dar ar trebui să ne obișnuim deja pe final, deoarece tot albumul e pe aceeași temă. S-au folosit sample-urile Evensong de Robert Fripp și Brian Eno și The Flying Saucer de Bauchanan și Goodman.

A.P.I.D.T.A., pentru cine nu știa, All Praise Is Due To Allah (toată gratitudinea I se datorează lui Allah). O piesă despre legătura spirituală dintre oameni, mai ales față de cei care nu mai sunt printre noi. Piesa conține sample din A Hymn de Khruangbin.

După nenumărate ascultări, analize asupra textelor și ascultarea sample-urilor, cum am spus și la început, albumul poate fi greoi. Fie ești alb și nu ai legătură cu istoria lor (a afroamericanilor și a negrilor în general), fie ești negru dar nu islamic, fie starea ta nu acceptă un sound lent, codat și poetic. Dar Electronica, e stilul lui, e ceea ce îl reprezintă, ce îl macină, ce îl caracterizează etnic și cultural. Asta bineînțeles mai ales ca text. Muzical vorbind este o capodoperă bine lucrată, bine gândită și foarte bine structurată.





0

Adăugați un comentariu

Se încarcă